Timp de un an în „Laboratorul social” am cercetat 24 de mostre de societate, subiecte tabu sau controversate. În acest episod am discutat cu Vlad Ianusevici, primul invitat al podcastului și un ascultător fidel, despre cum facem cercetările în laborator și de ce sunt necesare aceste discuții.

De câte ori ai ezitat să dai o replică tăioasă la o postare on-line sau să ceri cartea de reclamații? De câte ori ai spus, „Hai să nu discutăm despre politică” sau i-ai dus medicului o atenție ca să te asiguri că o să te trateze bine? Toate acestea sunt manifestări ale submisivității.

În mod tradițional se cultivă ideea că vulnerabilitatea și sensibilitatea sunt antonime ale bărbăției. Ce ne costă această obișnuință? La nivel de individ, de relații și la nivel de societate, în general? Suntem mai în siguranță într-o lume în care bărbaților li se refuză dreptul de a fi sensibili?

Ecaterina a devenit activistă pentru sănătate mintală după ce acum patru ani a fost diagnosticată cu o tulburare de personalitate și a început să scrie despre asta pe rețelele de socializare. Abordează subiectul public și la prima vedere ai zice că îi vine ușor. Mai nou, vrea să facă și un podcast.

Cât am învățat de la artizanii din Lunca Prutului să cos opinci, să țes covoare și să fac chiperi chisat i-am întrebat cum e să fii gazdă contra cost. Pot fi la fel de calzi și primitori și cu turiștii ca și cu rudele lor? Cât de mare e efortul de a primi turiști și ce au de câștigat din asta?

„Sistem educațional perfect nu există”, susține Inna după ce fiul ei a făcut doi ani de liceu în Italia. Dar ce a găsit acolo și nu a găsit în Moldova, de spune că efortul pentru această schimbare a meritat? Un episod despre nevoia de maturizare a părinților și a sistemului educațional de la noi.

Chiar dacă Mădălina și Arcadie au ajuns peste hotare în contexte diferite mai mulți ani în urmă și au revenit în Moldova tot din motive diferite, azi, după plecare și revenire, provocările lor identitare sunt similare. Continuăm discuția și în acest episod și povestim despre unde se simt mai acasă.

În adolescența lor, întrebarea era când pleci, nu dacă pleci din R. Moldova. Mădălina Ciocanu și Arcadie Botnaru au locuit și au făcut studii în SUA și în Marea Britanie. Acum, ambii sunt în Chișinău și oscilează între oportunitățile de acolo și cele de acasă. Ce s-a schimbat între timp?

Mark e politolog și are o pensiune în Chișinău. Natalia s-a angajat la pensiune la scurt timp după ce a ajuns la Chișinău. S-a refugiat din Nikolaev la o lună de la invazia Rusiei în Ucraina. Zilnic ei aud istoriile călătorilor, împinși de război, care adunate una câte una se transformă în fenomene.

Marius Sebastian Babuș a făcut liceul în R. Moldova și în Italia și acum poate face o comparație. Să vedem, prin prisma experienței lui, câte din convingerile noastre despre sistemul de educație din R. Moldova se confirmă? Se face carte serioasă la noi sau producem șomeri pe bandă rulantă?

Cum s-a schimbat de-a lungul timpului atitudinea moldovenilor față de vacanțe? Ce i-a făcut pe tot mai mulți să renunțe la „reparație” în concediu și în schimb să-și planifice vacanțe cu familia? Cum arată drumul nostru de la Zatoka sau chiar iazul din sat la all-inclusive și city break?

Acum 5 ani Elvira Dragnoi venea pentru prima dată la festivalul de film documentar MOLDOX din Cahul împreună cu colegii de clasă. Pe atunci nici nu știa ce este un film documentar. Astăzi este directoarea executivă a festivalului. Datorită MOLDOX-ului a descoperit pasiunea pentru filmul documentar. 

Chiar și cei mai puțin pasionați de fotografie, odată ce devin părinți sunt mânați de dorința de a surprinde cât mai multe imagini cu copilul lor. Și dacă ar păstra terabiții de imagini doar pentru ei? Dar nevoia de a împărtăși bucuria, e și ea de neoprit. Ce impact poate avea asta asupra copiilor?

„Nu voi face filme despre război în următorii câțiva ani, pentru că am nevoie să înțeleg ce s-a întâmplat cu noi toți, cu mine. Dar comedii sau altceva, de ce nu? De fapt, noi pentru asta luptăm – ca să putem trăi o viață normală”, spune Volodimir Yatsenko, producător de film, voluntar pe front.

Prin ce se deosebesc glumele făcute de oameni de cele făcute de inteligența artificială, dar și ce spun glumele pe care le facem despre noi ca indivizi și ca societate. Descoperă psihologia umorului, legătura dintre umor și political correctness și cum se schimbă glumele de la o generație la alta. 

Inteligența artificială ne influențează deja viața și o va face din ce în ce mai mult e un lucru cert. Întrebarea este cum anume? Ce calități umane ar trebui să ne dezvoltăm în condițiile în care inteligența artificială poate face sinteză, analiză, prelucrare de date mai bine decât mintea umană?

Relația inegală ruși-români din perioada sovietică s-a perpetuat și după ce R. Moldova și-a proclamat independența în 1991. Cum ne-a influențat această situație percepția de sine și dacă ne mai influențează, și cum poate fi depășită, discutăm cu jurnalista Ana Gherciu. 

Relația inegală ruși-români din perioada sovietică s-a perpetuat și după ce R. Moldova și-a proclamat independența în 1991. Cum ne-a influențat această situație percepția de sine și dacă ne mai influențează, și cum poate fi depășită, discutăm cu jurnalista Ana Gherciu. 

Pornind de la povestea Anei Gherciu, care în adolescență a protestat la Chișinău pentru păstrarea identității românești, în acest episod din „Laboratorul social”, explorăm provocările identitare a românilor din Republica Moldova și în ce fel acestea le influențează imaginea de sine și unitatea. 

Deși, ca societate, am făcut niște pași spre a accepta ideea că și persoanele cu nevoi speciale pot avea o viață socială împlinită, încă nu știm cum să sprijinim la modul concret aceste persoane. Mai ales atunci când fac parte din realitatea noastră imediată. E o realitate care încă ne sperie.

Felul în care a fost manipulată în timp memoria noastră istorică de diverse interese explică multe dintre problemele pe care le avem azi în Republica Moldova. Cercetătoarea în domeniul traumei sociale, Zinaida Bolea explică cum putem să ne asumăm trecutul fără să perpetuăm traumele sociale.

În acest episod din podcastul ”Laboratorul social” Victoria a discutat cu Daria Slobodcicova despre ce înseamnă și cum e să fii azi rus în Republica Moldova și despre relația dintre rușii și românii din Republica Moldova.

În ultimii ani am avut mai multe motive să trăim frică. Dar de ce depinde capacitatea noastră de a-i face față? În acest episod Victoria Coroban împreună cu psihoterapeuta Parascovia Topadă-Coroi despică frica-n patru și explică cum putem învăța să nu ne fie frică de propria frică.

În acest episod din podcastul „Laboratorul social”, Victoria Coroban împreună cu invitatul său Vasile Micleușanu încearcă să înțeleagă cum se explică un grad atât de înalt de neacceptare față de persoanele LGBT. „Problema este că tratăm ca pe o amenințare lucrurile pe care nu le înțelegem. Și din cauza asta se pornește toată această ură și această discriminare”, spune Vasile.

Invitatul Victoriei Coroban a lansat Mișcarea de Emancipare a Bărbatului față de Om. De ce ar vrea să se emancipeze un bărbat într-o societate patriarhală? Cu sinceritate și ironie, Peter-Vlad Ianușevici împărtășește propria experiență de emancipare, dar și temerile sale.

Victoria Coroban împreună cu invitatul ei, Florin Gîscă, vătaful cetei de colindători, povestesc despre experiența colindatului la început de secol 21 și încearcă să înțeleagă unde suntem acum în acest proces de resuscitare a Crăciunului și dacă avem un spirit unic al sărbătorii aici în R. Moldova.